La steaua
ᴅᴇ ᴍɪʜᴀɪ ᴇᴍɪɴᴇsᴄᴜ
La steaua care-a răsârit
E-o cale-atât de lungă,
Cà mii de ani i-au trebuit
Luminii să ne-ajungă.
Poate de mult s-a stins in drum
in departări albastre,
lar raza ei abia acum
Luci vederii noastre,
Icoana stelei ce-a murit
încet pe cer se suie:
Era pe când nu s-a zărit.
Azi o vedem, si nu e.
Tot astfel când al nostru dor
Pier in noapte-adâncă,
Lumina stinsului amor
Ne urmäreste incă.
Iti alegi tu pe care le vrei
