Un om sărman, cerşea din poartă în poartă, a zărit într-o buna zi o caleaşcă de aur, iar în caleașcă stătea un rege frumos și surâzător. Săracul și-a spus de îndată în sinea lui: suferințele mele au luat sfärșit. Simt că regele a venit aici doar pentru mine. Am så primesc ceva din firimiturile ave- rij lui și am să duc de azi înainte o viață lipsită de griji. Într-adevăr, regele a oprit caleașca în dreptul lui. Cerşetorul, care îngenunchease cu fruntea în țărână, s-a ridicat și -a privit. Deodată, regele a întins o mână spre čerșetor: - Ce-mi dai? Săracul, uimit și încurcat, n-a știut ce să-i răspundă. Vrea oare regele să glumească? Apoi, când a văzut chipul luminos al regelui și mâna întinsă, a scotocit în traistă și a găsit câțiva pumni de orez. A luat un bob de orez și i l-a dat regelui. Seara, cerşetorul și-a golit traista și a găsit un bob de aur. A început să plângă amar... - Dacă știam, îi dădeam tot orezul..."

ex 4 Ce forma a viitorului apare în text ? va rog :'l​