Consider că, fără să realizăm, arta ne comunică despre viețile noastre și ne determină să ne regasim în ea.
Dupa cum spunea si marele filozof Immanuel Kant “Arta nu doreşte reprezentarea unui lucru frumos, ci reprezentarea frumoasă a unui lucru.”
Un prim argument ar putea fi că o operă de artă izvorăşte din sensibilitatea artistică a creatorului său, fiind rodul talentului, inspirației dar şi al efortului depus.
Arta are un rol important în crearea sensibilității umane. Arta educă și modelează caracterul omului, îl purifică, înnobilează sufletul, acesta devenind echilibrat, încrezător în forţele proprii.
De exemplu, aflându-ne în situația de a conversa cu o persoană, arta poate constitui un subiect. Așa, putem lega o prietenie cu acea persoana, afirmațiile și perspectiva sa despre artă oferindu-ne informații despre modul acesteia de a percepe lumea.
Un al doilea argument ar fi faptul că un rol important îl au metaforele vizuale, viețile personajelor, unghiurile din care sunt abordate diverse aspecte sociale, ceea ce face ca opera să aparţină esteticii şi nu documentului istoric fara pic de impact vizual.
