Răspuns :
In viziunea poetului Mihai Eminescu femeia este un ideal,o fiinta divina capabila sa repare totul cu privirea ei si sa distruga totul prin plecarea ei.Mihai Eminescu a fost un mare romantic,in majoritatea poeziilor sale tema fiind iubirea.Pentru el iubirea este un sentiment nobil iar femeia este o fiinta deosebit.El si-a creat prin persoana iubita un ideal,o frumusete nemaivazuta si o dragote imensa.Pentru el iubita lui era cea mai frumoasa faptura si fara ea totul este trist.In poeziile in care dragostea ii este impartasita acesta este vesel,radiaza de fericirea deoarece dragostea inimii lui este langa el si totul este frumos iar atunci cand este singur e trist,ingandurat de parca nimic nu mai are sens.
In concluzie,pentru Eminescu femeia,si in special iubita lui este o fiinta minunata,o persoana fara de care nu poate trai,o persoana pentru care ar face orice numai sa stea o clipa impreuna si sa o priveasca.Eminescu vede prin femeie un adevarat ideal si e un lucru ce merita respectat
In concluzie,pentru Eminescu femeia,si in special iubita lui este o fiinta minunata,o persoana fara de care nu poate trai,o persoana pentru care ar face orice numai sa stea o clipa impreuna si sa o priveasca.Eminescu vede prin femeie un adevarat ideal si e un lucru ce merita respectat
Romantic incurabil geniul poeziei romanesti. Opinia mea este ca pentru el iubirea
insemna absolutul ,nu chipul vreunei doamne .
Eminescu era indragostit patimas de ideea de dragoste ,nu de ideea de erotism.
Cautator asiduu al unui chip teluric in care sa se regaseasca ca fiinta muritoare,
geniul poeziei romanesti poposeste vremelnic prin anticamera sufleteasca a
Veronicai Micle sau ale doamnei Mitte Kremnitz.
Nu-si gaseste locul nicaieri,deoarece locul lui era predestinat genialitatii,ori se stie
ca geniile sunt mereu neintelese de muritorii de rand.
A slavit iubirea ridicand femeia,in general, pe culmi inimaginabile , a fost un
seducator inegalabil si a ramas mereu sedus de chipul unei femei absolute dar
imateriale .
insemna absolutul ,nu chipul vreunei doamne .
Eminescu era indragostit patimas de ideea de dragoste ,nu de ideea de erotism.
Cautator asiduu al unui chip teluric in care sa se regaseasca ca fiinta muritoare,
geniul poeziei romanesti poposeste vremelnic prin anticamera sufleteasca a
Veronicai Micle sau ale doamnei Mitte Kremnitz.
Nu-si gaseste locul nicaieri,deoarece locul lui era predestinat genialitatii,ori se stie
ca geniile sunt mereu neintelese de muritorii de rand.
A slavit iubirea ridicand femeia,in general, pe culmi inimaginabile , a fost un
seducator inegalabil si a ramas mereu sedus de chipul unei femei absolute dar
imateriale .
