Bunaaa ! Am nevoie urgent !!!!!!!!!!! Noteaza 5 ganduri pe care le-ai avut in timpul lecturii:
Un lup odată au intrat,

De frică, nu de voie bună,

Scăpând viaţa, la un sat.

El se gonea din urmă



De către vânători cu puşte înarmaţi

Şi câini întărâtaţi;

Iar un aşa alai să nu dea Dumnezeu

Nici la vrăjmaşul meu.

În deznădăjduire,



Sărmanul lup căta oriunde mântuire

Şi, întâlnind pe un motan,

Prieten de mai an,

Îi zice: „Frăţioare!



Tu nu ştii undeva aici a mea scăpare?”

– Ba ştiu – răspunse el – aleargă la Trifan,

Că este foarte blând şi milostiv ţăran.

– Oh! nu pot, către dâns’ sunt tare vinovat,

Căci astă-iarnă lui viţica i-am mâncat.



– Apoi dă fuga la Arvinte,

El este un ţăran şi vrednic şi cuminte.

– Cu dânsul iarăşi sunt smintit,

Pentru c-adeseori lui oi am spârcuit.

– Aşadar ce să faci? La vornicul bătrân

Aleargă, că e bun şi primitor român.



– Nici la acesta n-am obraz,

Lui an cu nişte miei i-am fost făcut necaz.

– Apoi dar, cumătre, nu-i bine.

Şi ce nădejde ai aice pentru tine,

Când tu cu toţii eşti stricat

Şi numai singur vinovat:

Culege dar ce-ai semănat!
Urgeeeeeeent!!!!!!