Era o data o fata de zece ani . Ea cu un vecin in varsta erau buni prieteni , zilnic fata il vizita , in sufletul sau il considera bunicul ei .Acest om o aprecia deoarece era cuminte , politicoasa si il vizita .Intr-o zi , omul cel in varsta scria multe povesti , care erau frumoase si originale . Fata citea povestile scrise de dumnealui si acesta auzind ca vrea si ea sa-si imagineze ceva atat de frumos, i-a spus sa priveasca pe geam , sa redea un pic ceea ce-i place din ceea ce vede , apoi sa-si imagineze ceva . Fata a vazut un lac si isi imaginase ca ar fi fost un ocean pe care plutea o nava si marinarii navigau si i-a prins furtuna pe mare .Batranului i-a placut aceasta poveste si a spus ca , uite, acum si tu poti scrie povesti .Ce am auzit de la tine acum un minut, este prima ta poveste. Fata in acel moment avea chipul luminat de un zambet .Ea face cunoscute povestiile si basmele scrise de vecinul cel varstnic , spunand copiilor cand le imprumuta cate o carte de povesti, voua va plac povestile?
