Acest castel-un tablou,un uriașe sanctuar care se ridica de la pământ inaltandu-se spre cer ca si cum nu ar avea limite.Nu vezi așa ceva in fiecare zi.Pare un miraj al unei lumi mai bune-așa si este.Un mister care așteaptă nerăbdător un răspuns la tainele sale.Cand am ajuns aici-in lumea din vis,ma simt acasa.Padurea care completa maiestuosul peisaj ca un tablou pictat cu maiestrie.Florile,copacii,cerul,pajiștile,lacul-absolut tot.Arata la fel ca in lumea mea...dar altfel.Pictat in culori vi,vesele.Chiar si secretoasele umbre dansau in lumina soarelui ca intr-o lume a fericirii.Nu vreau sa plec.Ma simt acasa.Stiu ca voi pleca-nu am de ales.Cand alarma va suna dimineața,stiu ca aceasta lume va fi pt totdeauna uitată.Adio.
