A venit toamna cea de mult uitată.
Frunze arămii se aștern pe poteci, într-un covor gros.Ultimele păsări zboară înclinat spre văzduhul gri. Nori de plumb acoperă cerul ce odată a fost oglinda mării. Acum cerul plânge încetișor, anunțând venirea ei. A toamnei cea de mult uitată.
Sper că te-am ajutat cu ceva, ai putea să mai dezvolți și tu ideeile ca să fie o compunere mai lună :)