Firul epic al operei si ideile principale țin de faptul că o fată, cât timp mama ei era dusă-n sat, își punea diferite podoabe din garderoba mamei, admirându-se în oglindă: "Uite, zău, acum iau seama
Că-mi stă bine-n cap năframa
Şi ce fată frumuşică
Are mama!" și visându-se măritată. Aspirațiile tinerei domnișoare au fost curmate, un junghi i-a trecut pieptul și abia de reușa să ascundă podoabele atunci când și-a văzut mama îndreptându-se spre casă. Ea era conștientă de faptul că dacă mama ei ar afla cu ce se ocupă, ar fi pedepsită.
Figuri de stil:
"Nu-i al meu? Al mei e oare?"-întrebare retorică; "bujor de fată"-metaforă; "salbă, brâu și toate"-enumerație; "toată-s văpaie"-metaforă; "Că-s subţire! Să mă frângă
Cine-i om, cu mâna stângă!"-hiperbolă.
Am scris astea în grabă, dar sper să te ajute, cât de puțin. :) Baftă.
