Nica incearca sa isi induplece mama sa nu-l trimita la Socola, prezentand durerea cauzata de parasirea locurilor dragi si opiniile sale despre invatatura . In apropierea plecarii, Nica isi aminteste clipele frumoase petrecute in tovarasia fetelor si a flacailor de varsta lui la claci, la joc si pe ulitele satului in noptile de vara. Autorul surprinde gandurile lui Nica si drumul parcurs pana la sosirea in Iasi . Nica respecta autoritatea parintilor, stiind ca hotararile lor sunt adevarate legi nescrise pentru el. Respectul fata de parinti, si pentru oamenii din sat se evidentiaza prin descrierea momentului despartirii: ".sarutam noi mâna parintilor, luându-ne ramas-bun cu ochii înecati în lacrami, '' suparati si plânsi, ca vai de noi'' . Profunzimea iubirii fata de satul natal face ca departarea sa accentueze durerea si ei sa ofteze dupa fiecare fantana, parau, valcica, dumbrava si alte locuri dragalase .
