Fata fugi în pădurea întunecoasă şi căzu în genunchi cu lacrimi în ochi şi cu răsuflarea tăiată .
Timpul fuge neobservat lăsând în urmă acele momente ce ți-au luminat sufletul şi inima .
Sacoul negru alunecă din mîna contelui după ce văzu palatul său distrus până la cea mai mică fărâmă .
Era un om cu sufletul negru ce putea să te ucidă doar cu privirea sa îngrozitoare .
