Răspuns :
Anul trecut am plantat un nuc langa casa. Era primavara atunci. Toata vara s-a dezvoltat frumos si a crescut viguros in bataia vantului si sub razele soarelui. Acum a venit toamna . Frunzele nucului s-au ingalbenit si au inceput sa-l paraseasca. S-au asternut covor la poalele tulpinii lui.
m-am dua cu parintii in padure si am vazut un nuc tanar. si in momentul acela mi-am pus intrebarea : oare cum e sa fii un nuc ? si am inceput sa imi imaginez ca era o toamna asa cam prin noiembrie. si ca era un nuc care era trist pentru ca in fiecare zi cadeau cel putin 10 frunze. si nucul se uita in sus la coroana si vazu ca mai avea doar o frunza care se legana . veni un vant puternic si frunza cazu lin . nucul cand vazu ca nu mai are nici o frunza se intrista si mai tare . vremea trecu si veni prima ninsoare . era trist pentru ca el credea ca nu o sa mai aiba frunze niciodata . nucul a inceput sa isi puna intrebari cum ar fi : - oare o sa mai am frunze ? oare o sa mai fie odata iarna ? si parca un stejar ii auzii intrebarile nucului si ii zise : - nucule nu fii trist tu o sa mai ai frunze si iarna o sa mai vina de multe ori . - multumesc mult pentru aceste vorbe . nucul a indurat multe zile in frig si in ninsoare . dar intr-o zi afara s-a incalzit si a iesit si o raza de soare . nucul s-a uitat la coroana sa si a observat ca avea muguri si l-a intrebat pe stejar : -este normal sa am asa frunze mici ? -nucule tu ai acum muguri dar o sa iti creasca si frunze . cand nucul auzi se bucura foarte mult .
