👤
a fost răspuns

eseu de 2 pagini despre constituțiile perioadei monarhice din românia având în vedere :
- menționez contextul istoric, respectarea a undei cauze a adoptării primelor 2 constituții ale perioadei monarhice
- prezentarea unei modificări și a unei consecințe
- prezentarea a unei constante / element de continuitate și a unei deosebiri intre 2 constituții din prima jum a sec xx
- formularea a unui punct de vedere referitor la consecințele adoptării constituțiilor în perioada monarhiei pt românia și susținerea acestuia printr un argument istoric


nu ma descurc și aș avea nevoie de ajutor cu eseul va rog


Răspuns :

Răspuns:

**Constituțiile în Perioada Monarhică din România: Context, Evoluție și Consecințe**

Perioada monarhică din istoria României a fost marcată de adoptarea a două constituții semnificative, având un impact deosebit asupra evoluției țării. În această analiză, vom explora contextul istoric, schimbările aduse de constituții, elemente de continuitate și deosebiri între primele două constituții ale perioadei monarhice, oferind și un punct de vedere referitor la consecințele acestora.

**Contextul Istoric și Cauza Adoptării Primelor Două Constituții:**

În urma Războiului de Independență (1877-1878) și proclamării Regatului României (1881), necesitatea unui cadru legal bine definit a devenit evidentă. Astfel, în 1866, sub domnia lui Carol I, România adoptă prima constituție, cunoscută sub numele de "Constituția din 1866". Contextul a fost marcat de modernizarea țării și dorința de a consolida stabilitatea politică.

**Modificare și Consecințe:**

O schimbare semnificativă a intervenit în 1923, când "Constituția din 1866" a fost modificată pentru a reflecta noile realități post-Primul Război Mondial. Acest amendament a introdus ideea monarhiei constituționale și a unui regim parlamentar. Consecința majoră a acestei schimbări a fost consolidarea rolului parlamentului și limitarea puterilor monarhului.

**Elemente de Continuitate și Diferențe între Constituțiile din 1866 și 1923:**

O constantă în ambele constituții a fost accentul pus pe statul de drept și drepturile fundamentale ale cetățenilor. Cu toate acestea, diferențele sunt notabile. "Constituția din 1866" stabilea un caracter mai conservator, în timp ce "Constituția din 1923" reflecta influențele democratice și liberalismul emergent.

**Punct de Vedere și Argument Istoric:**

Adoptarea constituțiilor în perioada monarhică a adus atât beneficii, cât și provocări. Descentralizarea puterii de către "Constituția din 1923" a creat un climat politic mai democratic, dar și fragmentat, cu dificultăți în formarea guvernelor stabile. Cu toate acestea, aceste provocări au pregătit terenul pentru evoluțiile politice ulterioare.

Constituțiile monarhice au contribuit la consolidarea statului de drept și au oferit un cadru pentru modernizarea și democratizarea țării. Cu toate acestea, ele nu au fost imune la provocările și instabilitatea politică. În concluzie, consecințele adoptării acestor documente constituționale au fost în general pozitive, contribuind la modelarea României moderne și la pregătirea terenului pentru tranziția spre republică în 1947, sub influența evenimentelor din al Doilea Război Mondial.



În contextul istoric al României în perioada monarhică, primele două constituții au fost adoptate ca urmare a unor cauze importante. Una dintre cauze a fost dorința de modernizare și de a se alinia la tendințele democratice europene ale vremii. De asemenea, exista și o presiune din partea forțelor politice și sociale pentru a consolida statul și a stabili drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor.

O modificare semnificativă a avut loc în timpul primei jumătăți a secolului XX, odată cu Constituția din 1923. Această constituție a introdus principii democratice și a acordat mai multe drepturi și libertăți cetățenilor. O consecință a acestei modificări a fost consolidarea statului de drept și o mai mare participare a populației la procesul politic.

Un element de continuitate între primele două constituții și o deosebire între ele în prima jumătate a secolului XX a fost prezența monarhiei ca formă de guvernământ. Atât Constituția din 1866, cât și cea din 1923, au menținut monarhia ca instituție centrală a statului. Totuși, o deosebire notabilă a fost că în Constituția din 1923, puterile monarhului au fost restrânse și rolul Parlamentului a fost consolidat.

Punctul meu de vedere referitor la consecințele adoptării constituțiilor în perioada monarhiei pentru România este că acestea au contribuit la modernizarea și democratizarea țării. Prin acordarea de drepturi și libertătați fundamentale.