Răspuns:
Salut!
Ți-am pregătit o poveste "De Viață", cum ai cerut tu!
EXEMPLU!! (acest lucru nu mi s-a întâmplat mie!)
Viața mea este una cu probleme, sau nu. Cu coborâșuri și văi, cu cai și mări. Sunt un copil abandonat, sau mai bine am fost..Totul a început de la 2 ani, când părinții mei au început să facă tot felul de prostii. Ba chiar au ajuns în momentul când au trebuit să fure din magazin tot felul de produse de bebeluși, pentru mine. Au intrat în casele oamenilor pentru o sticlă cu apă. De la 4 ani, au început să vorbească cu niste tipi ciudați după cum îmi amintesc eu, care umblau cu o dubă neagră cu geamuri fumurii. Singurul lucru pe care mi-l amintesc este atunci când era noaptea, iar acei "tipi ciudați" îi urmăreau pe mama și pe tata, cu o bâtă în mână și vreo trei pungi goale care erau etichetate cu:Organe. M-au abandonat într-un tomberon;Curat sau nu, au fugit și acei tipi i-au prins pe părinții mei. M-a mușcat un șobolan de braț, părea injectat cu ceva.. De aceea, am și amețit și leșinat. Am crescut de la 5 ani în sus singur-singurel,făcând treburile oamenilor, alături de cățelușul vagabond găsit pe stradă. Nu m-am dus la școală, nu știu de ce, nu îmi permiteam dar și-mi era frică. Acum sunt bine, într-un apartament cu chirie, sunt plătit binișor și am un copil. Ideea este că să nu vă lăsați și când vă este cel mai greu, când simiți că nu mai puteți. Ține minte, mereu luptă pentru supraviețuire!
Am facut textul mai luung, scurtează-l dacă vrei!
O zi bestială!