a).
Partea de sus a imaginii: O lentila convergenta care mareste un obiect privit prin ea.
Partea central-superioara: Umbra Pamantului si Umbra Lunii, fata de lumina venita de la Soare.
Partea central-inferioara, stanga: Un observator priveste un obiect in mod indirect, in oglinda.
Partea central-inferioara, dreapta: Un observator priveste un obiect partial scufundat in apa. Obiectul apare deformat.
Partea de jos a imaginii: Un observator de pe Pamant priveste catre Soare. Imaginea Soarelui este deviata fata de pozitia ei reala.
b).
Vezi imaginea atasata (pozitie_reala_si_aparenta.jpg)
c). Fenomene optice reprezentate: reflexia si refractia luminii, in diferite scenarii.
d).
Reflexia luminii reprezinta intoarcerea razei de lumina dupa contactul cu un mediu optic diferit.
Refractia luminii reprezinta devierea razei de lumina la trecerea intr-un mediu optic diferit.
e). Legea reflexiei se enunta astfel: Unghiul de reflexie este egal cu unghiul de incidenta.
Legea refractiei (sau legea lui Snell) este: Unghiul de refractie si unghiul de incidenta sunt legate intre ele prin formula: n1 x sin(a) = n2 x sin(b). Unde n1 si n2 sunt indicii de refractie ai celor doua medii optice prin care trece raza de lumina.
Lentilele (convergente sau divergente) functioneaza pe baza refractiei luminii. Formula lentilelor este:
1/f = 1/x2 - 1/x1
Unde f este distanta focala, x2 este distanta de la imagine la lentila, iar x1 este distanta de la obiect la lentila.
Convergenta unei lentile este: C = 1/f
Explicatii suplimentare:
In timpul miscarii de revolutie a Pamantului in jurul Soarelui, Luna trece prin diferite faze, in functie de pozitia ei relativa fata de Pamant si Soare. Uneori pot aparea eclipse de soare (daca Pamantul intra complet in umbra Lunii) sau eclipse de luna (daca Luna intra complet in umbra Pamantului).
(pentru punctul b) Refractii succesive ale razelor solare la intrarea in atmosfera, pe masura ce aerul devine mai dens crescand indicele de refractie al acestuia. De aceea ni se pare ca Soarele rasare mai devreme decat o face de fapt, si ca apune mai tarziu decat se intampla in realitate.
Exemple de fenomene optice interesante (puteti cauta pe internet explicatia lor stiintifica detaliata; se bazeaza pe fenomenul de reflexie si refractie):
1. Fata Morgana (sau mirajul)
2. Haloul (sau aura)
