Consider ca frumusetea peisajului aduce bucurie poetului deoarece in poezie se vorbeste despre cat de frumoasa este natura, de miile de emotii transmise de aceasta si de cum se bucura copii si naratorul de toate frumusetiile ei. In text se poate observa ca naratorul scrie numai lucruri frumoase si pline de bunastare in textul unu prin aceste versuri:
,,Cât de frumoasă te-ai gătit,
Naturo, tu! Ca o virgină
Cu umblet drag, cu chip iubit!
Aş vrea să plâng de fericit,
Că simt suflarea ta divină,
Că pot să văd ce-ai plăsmuit!
Mi-e inima de lacrimi plină,
Că-n ea s-au îngropat mereu
Ai mei, şi-o să mă-ngrop şi eu!
O mare e, dar mare lină -
Natură, în mormântul meu,
E totul cald, că e lumină!"
