Erau odată o baba și un unchias care nu aveau copii.
Unchiaşul umbla toata ziua. Baba impletea la ciorapi şi se plictisea de singurătate
- Aş vrea macar un prichindel.
-- Cat de mic să fie?
- Cát ghemul.
-Dar dacă ar fi cât o neghina?
-Bun si aşa. Dar tu cine esti?
-Neghiniţă. Sunt gândul oamenilor.
Neghinita säri pe mâna babei. Era frumosca o piatra scumpă. Avea nişte ochisori ca doua scântei albastre. Mainile şi picioarele erau ca niste
firişoare de paianjen.
3. Transcrie, din text, enunturile care il descriu Neghinita.
