Răspuns :
Explicație:
CARACTERIZAREA LUI JUPAN DUMITRACHE
Personajul principal al piesei
O noapte furtunoasă
,de I.L Caragiale este Jupan Dumitrache
Titircă, poreclit Inimă
-Rea. El are un statut social onorabil de care se simte foarte mândru, fiind
„cherestigiu” (persoană
care produce sau vinde cherestea) şi „căpitan în garda civică”. JupanDumitrache întruchipează în dramaturgia lui Caragiale tipul încornoratului, alături de IancuPampon, Mache Razachescu zis Crăcănel (
D’ale carnavalului
) şi Zaharia Trahanache (
O scrisoar
e pierdută
). Prin comical de caracter
, Caragiale evidenţiază trăsăturile care compun un personaj ridicol şi caraghios. Încă din prima scenă a piesei, este evidentă gelozia soţului, izvorâtă
din orgoliu
ce se manifestă atât în dimensiunea socială, cât şi în
cea conjugală.
Ca bărbat căsătorit şi ca cetăţean onorabil, Jupan Dumitrache are „ambiţul” de a nu
-
i fi înşelată„onoarea de familist” şi „ambiţul” de a nu se face de râs în faţa lumii.Trufia conjugală reiese dinepisodul petrecut la grădina „Iunion”, unde se dusese cu soţia sa, Veta şi cu sora acesteia, Ziţa.Pe când se uitau la comedii, a observat că „un ăla... un bagabont de amploiat” arunca privirigaleşe cocoanelor, apoi îi urmărise până aproape de casă. În seara precedentă, mergând din noula „Iunion”, acelaşi „coate
-
goale”, „moftangiul”, „maţe
-
fripte” se luase după ei.
Dumitrache este foarte îngrijorat, deoarece „am ambiţ, domnule, când e vorba la o adică deonoarea mea de familist”, iar comportarea „bagabontului” lovise puternic orgoliul său conjuga
l.
Cealaltă dimensiune a orgoliului
, cea de pe planul social,
reiese din acelaşi episod, prin faptul căDumitrache nu putuse reacţiona aşa cum ar fi vrut, se abţinuse să
-
i zică „Ce pofteşti, mă musiu”,apoi să
-
l „umfle”, întrucât avea „ambiţ” şi în plan social şi nu voia să se
faca de ras
în public „cuun bagabont ca ăla, nu face...” pentru un negustor. Furia care
-
l cuprinsese era atât de puternică,încât „mai că
-
mi venea să
-l cârpesc, dar mi-
era ruşine de lume; eu de! negustor, să mă pui în
public cu un coate-
goale nu vine bine”.
Gestul de a-
şi mângâia favoriţii, menţionat de Caragiale în didascalii, es
te tot o manifestare ainfumurarii
şi accentuează părerea foarte bună pe care Dum
itrache o are despre persoana sa, ceea
ce denotă dorinta sa de a face impres
ie
: „Cum m
-
a văzut,
-
că trebuie să fi fost schimbat la faţă,cum sunt eu când mă necăjesc (îşi mângâie favoritele)
- cum m-
a văzut, a sfeclit
-
o...”. Acelaşigest ilustrează totodată laşitatea şi îngâmfarea personajului, care se laudă cu ce ar fi făcut
dac
ă arfi reuşit să pună mâna pe „bagabont”.
Relaţia lui Jupan Dumitrache cu celelalte personaje este o altă modalitate de caracterizare. PeRică Venturiano îl dispreţuieşte profund la început, numai pentru că îl suspectează că ar atenta la
