Răspuns:
Versiunea WebCreeaza contAutentificare
SECTIUNIPOPULAREULTIMA ORĂORAȘUL MEU
SLATINA
articolul anteriorarticolul urmator
Cei mai cunoscuţi lăutari ai României din toate timpurile. De la Barbu Lăutaru, cel care l-a fermecat pe Franz Liszt, la Anton Pann şi Zavaidoc 7
31 Mar 2015 02:11:07 (Live: 1 cititori)
Autor: Mugurel Manea
Formaţie tradiţională de lăutari
Românii şi-au cântat necazurile de-a lungul istoriei şi au găsit în muzica lăutărească una dintre puţinele alinări. „Adevărul“ vă prezintă o listă a celor mai mari lăutari ai României.
Majoritatea lăutarilor din ţara noastră au fost de origine rromă şi acest lucru nu miră pe nimeni. Profesorul de istorie Dumitru Pop din Slatina spune că ţiganii erau singurii care erau chemaţi la chefuri pentru a le anima. Iar acest lucru îl făceau cel mai des folosind scripa, care a fost cel mai folosit instrument la petreceri. "Nu exista petrecere fără lăutari, iar aceştia proveneau din rândul ţiganilor şi nu era nicio ruşine, era ceva normal. De-a lungul anilor, unii dintre aceşti interpreţi de muzică populară şi-au câştigat o reputaţie de neegalat, asemănătoare chiar cu cea a unor vedete ale teatrului de atunci şi nu numai. Unii dintre aceşti interpreţi au intrat şi chiar au reuşit să rămână în istoria muzicii populare, fiind acum văzuţi şi daţi ca exemple", spune prof. Dumitru Pop.
Viorel Cosma (muzicolog, profesor, critic muzical) semnează cartea “Lăutarii de ieri şi de azi”, un volum important pentru istoria muzicii populare. Cartea a văzut lumina tiparului în doar două rânduri: în 1976 şi 1996. Este considerată o „carte a morţilor”, a celor ce însufleţeau petrecerile, nunţile, botezurile şi, câteodată, chiar şi ultimul drum.
Cartea este un album de familie care începe cu celebrul Barbu Lăutarul (intrat şi în manualele de muzică) supranumit “starostele lăutarilor şi cobzar neîntrecut”, şi se termină cu Ionel Budişteanu, dirijorul Ansamblului Rapsodia Română, cel care a făcut înconjurul lumii din Europa până în Africa. În ediţia I au fost analizaţi, pe rând: Barbu Lăutarul, Nică Iancu Iancovici, Grigore Vindireu, George Ochialbi, Nicolae Buică, Fănică Luca, Petrică Moţoi, Victor Predescuşi Ionel Budişteanu (până în 1975). În ediţia a II-a s-au făcut adăugiri, lucru de lăudat. Toţi marii lăutari menţionaţi în cuprinsul cărţii nu sunt doar un “pomelnic” al celor duşi, ci este o aducere aminte, un ecou discret.
Astfel, însuşi autorul Viorel Cosma afirma la lansarea cărţii: “Aceşti oameni sunt de o modestie fabuloasă, au un talent înnăscut, fantastic, mint nemaipomenit de tare, le umblă mintea fabulos şi este ceva cu totul unic să încerci să le deschizi inima. Am avut norocul ca în viaţa mea să mă întâlnesc cu cei mai mari lăutari contemporani şi primul meu discurs funebru l-am ţinut în 1949 la moartea lui Grigoraş Dinicu. Tot ce se cheamă lăutar muzicant în Bucureşti a venit la înmormântarea lui. Şi de la restaurantul Perla, până la Cimitir, la Pătrunjel, s-au cântat hore, sârbe, cântece din repertoriul lui Grigoraş Dinicu. Există o solidaritate între lăutarii ţigani pe care nu o întâlneşti nicăieri. Din păcate noi ne-am ferit de cuvântul ţigan 45 de ani şi culmea este că nu reuşim nici măcar în momentul de faţă să ne debarasăm de acest lucru. La ţigani am găsit documente extraordinare, pe care le ţineau în lada de zestre, iar fetele dormeau cu ele sub pernă. Este o lucrare de inimă. M-am oprit la ultimii lăutari, care socoteam că trebuie să intre într-o carte a morţilor...”.
Unicul Barbu Lăutaru, cel care l-a lăsat perplex pe pianistul Franz Liszt
Fiecare dintre marii lăutari ai ţării au fost apreciaţi la timpul lor. Unul dintre cei mai celebri lăutari ai ţării este, fără îndoială, Barbu Lăutaru, pe numele său adevărat Vasile Barbu (n.1780, Iaşi - d.1860).
A fost un cântăreţ şi cobzar moldovean care s-a bucurat de o faimă devenită legendară, urmaş al unei vechi familii de lăutari. Staroste al lăutarilor din Moldova timp de 40 de ani, Barbu Lăutaru a fost unul dintre acei mari cântăreţi populari români care,
