Cum sfarsi satrarul aceste cuvinte,jupaneasa Avramia intra cu zama de gaina aburind in strachini de zama si de sarmale...
-Poftiti...sopti gospodina,cu fruntea plecata...
Satrarul astepta sa-și vada musafirii gustand...Astepta pe franțuz sa-și deue parerea in limba lui straina,catra beizade,si ințelesese ca se spun lucruri de lauda...Luandu-si ragaz,dupa ce impinse la o parte strachina inflorita cu smalț,abatele privi curios la sarmale.Ochii nu mai vazusera asa ceva,însa nariile ii dadeau o buna instiințare,așa incat urmă pilda boierului ș-a capitanului Ilie,aducand cu lingura la buzele-i cărnoase unul din bulzișorii aurii.Indata ochii îi crescusera rotunzi și sprancenele i se înălțasera.
