Explicație:
Prietenul fluturilor
Mă plimbam și eu o data prin parc, de m-am pomenit cu zeci de fluturi care m-au luat la rost.
-Incotro băiețel frumușel? spuse în cor cei 100 de fluturi pe care ii număram.
-Uite, ici-colo, merg și eu pe und-apuc.
Nush cum m-am lăsat de drumul meu, de m-am alăturat fluturașilor, toți frumoși, din cale-afara de frumoși. Mergem cât mergem, poate chiar trei ceasuri de m-apuca toate nădușelile. Încă câteva minute și am ajuns la locul fluturilor.
Aici era o câmpie care era plină de flori: roșii, verzi, albastre, roz și tot așa până la ultima culoare. Mă miram de aceasta feerie încântătoare. M-au întrebat dacă as vrea sa fiu încoronat „Prietenul fluturilor”.
«Ce as avea de pierdut? cândesc eu la repezeală». Am acceptat, n-am nimic de pierdut. Mă miră faptul că m-au ales pe mine.
Am stat acolo, ca aliat al fluturilor și paznicul lor ca sa nu-i atace nimeni. A fost o zi, o zi interesantă de n-am mai văzut o data pe lume una că asta.
Și uitea-șa s-a terminat și povestea asta, oameni dragi!
Sper că ți-am fost de folos!!
✧◝(⁰▿⁰)◜✧✧◝(⁰▿⁰)◜✧
