Răspuns:
Până în momentul anexării, Basarabia fusese o regiune economică foarte prosperă. Dar, deşi au găsit în Basarabia „pământuri dens populate şi îmbelşugate”, cum avea să se exprime însuşi ţarul Alexandru I, ruşii nu şi-au dat osteneala să conserve prosperitatea lor. Dimpotrivă, imediat după ce le-au ocupat, au recurs la comportamentul lor obişnuit, bazat pe jaf şi distrugeri. Totul era favorizat de sus, căci asuprirea socială s-a manifestat întotdeauna cu aceeaşi putere, dată fiind persistenţa relaţiilor economice feudale în Rusia.
În amintita Anafora a boierilor moldoveni către domnitorul Scarlat Calimah din 26 octombrie 1812, erau enumerate numeroasele bogăţii de care urma a fi privată ţara de atunci înainte prin pierderea jumătăţii răsăritene. Din nenumăratele cifre amintite, să reţinem doar că partea anexată trimisese anual la Constantinopol, pe vremea dominaţiei turceşti, câte 15.000 de boi, 13.000 de vaci şi 5.000 de cai, comparativ cu 5.000 de boi şi 5.000 de vaci livrate de Moldova rămasă neocupată de ruşi. De asemenea, Basarabia mai producea 140.000 din cele 300.000 de ocale de unt şi 120.000 din cele 200.000 de măsuri de grâu expediate la Poartă în fiecare an. (1) Tocmai de aceea reprezentanţii Moldovei o denumeau „partea cea mai bună şi însufleţirea hranei… şi întru a hranei îndestulare şi a vitelor păşune”, sau „hrana vieţuirii casălor noastre”, sau „belşugul vitelor de orice fel, a grânelor, a cerii, a mierei.”
Arătând pierderile reale ale Moldovei, istoricul rus Kasso arăta că „acest raport între cele două părţi ale Moldovei explică acea lovitură puternică ce a fost dată atunci vieţii economice a Moldovei prin scoaterea din componenţa ei a părţii celei mai productive.
sper ca te-am ajutat ^-^
