Păunița îi zise, scuturându-și bluza, că era cam murdară piatra, la care el răspunse că mâna era totul și-i strigă să se dea la o parte, deoarece ardea de nerăbdare să o cioplească cu dalta. Păunița îl întrebă curioasă ce voia să sculpteze, iar acesta îi spuse că nu se gândise la asta. Îl străfulgeră ideea ce-ar fi să o facă pe ea.
