Era o zi placuta de Vara. Era cald si soarele stralucea pe cer.
Cand am văzut cum strălucește soarele am dat o fuga afara cu câinele meu, Rex.
Am mers pe un deal și ne - am uitat la superba panorama a orașului.
Acolo m-am întâlnit cu prietena mea cea mai bună. Cum eram ocupata cu ea l-am scapat pe Rex din ochi. Nu avea lesa desigur ca am uitat sa îi pun. Povesteam cu prietena mea si numai imi spune:
-Parca ai zis ca esti cu Rex.
-Da sunt de ce?
-Dar unde e?
-Aici.
-Ba nu!
-Vai de mine a fugit! Oare unde e!
-Nu stiu! Nu avea lesa?
-Nu!
-Vaiiii oare unde e!
-Nu-ti face griji il gasim noi!
-Cummmmm?
-Mi-au spus parintii ca este un adăpost de animale care te pot ajuta sa iti găsești cainele.
-Super hai la adopst repede!
Dupa câteva ore au gasit cainele.Asa m-am învățat minte sa il supraveghez mereu si sa a îi folosesc lesa. Mereu mi-au spus parintii sa folosesc lesa dar nu i-am ascultat. De acum îi voi asculta.