Metafora „materia plângând” regăsită în poezia Lăcustră de George Bacovia, semnifică o stare de tristețe profundă și adâncă pe care poetul o manifestă.
El vorbește despre materia care suferă, și despre plânsul cosmic, al ploii care nu se oprește și care se transpune în plânsul ființei umane.
Este vorba despre o dezagregare a materiei, sub acțiunea unei ploi neîntrerupte.
