Răspuns :
Explicație:
Începuse primăvară și eu eram la școală.Deodata,după ce se terminase ora,văzusem o zână.Nu mi venea să cred,dar era Zâna Primăverii.Eram așa bucuros că am întrebat-o:
Tu:-Zana Primaverii,sunt ...(numele tau).Sunt tare incantat/a că pot să te văd.Dar cum e posibil?
Zâna:-Ma poți vedea,deoarece ai acasă un ghiocel magic.
Tu:-Serios?Arăți atât de superb in realitate!
Zâna:Îți mulțumesc!Oricum,numai pot vorbi,deoarece am ceva treabă cu albinele și ghioceii
Tu:-desigur,dar as vrea să îți dau acest martisor făcut de mine.
zâna:Ce frumos este!îl ador!Am sa te las acum,o zi buna!
tu:o zi buna!
Zâna primăverii
Era o zi de iarnă.Temperaturile erau cu minus,copacii se rupeau de frig și toți copii din satul Bistrița nu se puteau bucura de zăpadă deoarece îi lua imediat răceala.
Ionela,un copil isteț,cu note peste 8 la materiile școlare,se întreabă când se va termina iarna.Stă ea mult pe gânduri până se făcu seară.Se pusă în pat și o luă somnul.
Nu știe deloc unde se află.Nu se panichează deoarece în locul respectiv nu era iarnă.Părea a fi un anotimp frumos:păsările cântau,animalele se jucau pe iarba verde,fluturii zburau din floare,în floare.După un sfert de oră de spectare,apare o doamnă cu o rochie plină de flori în toate culorile.Doamna cea bucuroasă de prezența Ionelei,o întreabă dacă îi place aici.Fata îi spune căla ea este iarnă și se plictisește în casă.Nu prea poți face multe jocuri în casă.Doamna îi spune că este Zâna primăverii.Fetița o întreabă dacă poate aduce primăvara în satul ei și Zâna primăverii îi zice că așa o să facă.
Ionela se trezește brusc.Află că totul a fost un vis.Era tristă.Dacă totul a fost un vis,nu se va împlini nimic.O cheamă mama ei afară ca să îi arate o veste bună.Fata vine plângând și rămâne uimită.Iarna a trecut și primăvara își intră la locul ei.Fata,bucuroasă că totul s-a îndeplinit și strigă în gura mare:,,Nu am fost mințită!''
Era o zi de iarnă.Temperaturile erau cu minus,copacii se rupeau de frig și toți copii din satul Bistrița nu se puteau bucura de zăpadă deoarece îi lua imediat răceala.
Ionela,un copil isteț,cu note peste 8 la materiile școlare,se întreabă când se va termina iarna.Stă ea mult pe gânduri până se făcu seară.Se pusă în pat și o luă somnul.
Nu știe deloc unde se află.Nu se panichează deoarece în locul respectiv nu era iarnă.Părea a fi un anotimp frumos:păsările cântau,animalele se jucau pe iarba verde,fluturii zburau din floare,în floare.După un sfert de oră de spectare,apare o doamnă cu o rochie plină de flori în toate culorile.Doamna cea bucuroasă de prezența Ionelei,o întreabă dacă îi place aici.Fata îi spune căla ea este iarnă și se plictisește în casă.Nu prea poți face multe jocuri în casă.Doamna îi spune că este Zâna primăverii.Fetița o întreabă dacă poate aduce primăvara în satul ei și Zâna primăverii îi zice că așa o să facă.
Ionela se trezește brusc.Află că totul a fost un vis.Era tristă.Dacă totul a fost un vis,nu se va împlini nimic.O cheamă mama ei afară ca să îi arate o veste bună.Fata vine plângând și rămâne uimită.Iarna a trecut și primăvara își intră la locul ei.Fata,bucuroasă că totul s-a îndeplinit și strigă în gura mare:,,Nu am fost mințită!''