Răspuns:
Libertatea creștină este cel mai mare dar pe care ni l-a lăsat Dumnezeu. Voința liberă și conștiința fac parte din zestrea sufletească cea mai de seamă a omului, ele fiind chipul lui Dumnezeu în om. Acest lucru a făcut ca omul să poată alege de unul singur binele sau răul, după bunul său plac însă nu fără consecințe.
În opinia mea, libertatea de la Dumnezeu reprezintă atât un lucru bun, pozitiv, cât și unul rău, negativ iar partea în care se îndreaptă ține de deciziile fiecăruia.
În primul rând, omul are deplină libertate în alegeri. Nu se va simți niciodată ținut "în lesă" de către Dumnezeu și va putea lua singur deciziile. Astfel Dumnezeu, cât și cei din jur, își vor putea da seama singuri ce fel de persoană au în față, pe baza acțiunilor precedente sau viitoare. Prin libertatea divină, omul se formează, singur, și își formează astfel și viitorul dar și propriul destin.
În al doilea rand, consider că libertatea poate duce adeseori la exces de putere. Un om prea liber este un om care va profita întotdeauna de asta, și ulterior, este un om care își va pierde treptat credința, încetând sa se gândească la consecințele faptelor sale.
În concluzie, libertatea lui Dumnezeu este o binecuvântare, atata timp cât este și va fi folosita pentru mântuire.
