Limba este un organ musculos, acoperit de mucoasă, foarte mobil, cu sensibilitate tactilă mare, aflat în cavitatea bucală a animalelor. Are rol în prehensiunea alimentelor, în masticație, deglutiție. Prin faptul că este dotată cu un tip special de chemoreceptori (mugurii gustativi), este considerată "organul simțului gustativ", dar are un rol imporatant și în olfacție. La om și primate are rol și în fonație. Limba are rolul de prehensiune (la unele animale) transport, amestec cu saliva, ajutor în masticația, deglutiția hranei la nivelul faringelui si in declansarea secretiilor digestive (salivare+gastrice).
La om are un rol important în vorbire, formarea sunetelor articulate. De asemenea joacă un rol important ca organ gustativ (a gustului dulce, acru, amar si sărat) aceste papile gustative fiind uniform repartizate pe suprafața limbii, cu excepția gustului amar care este mai bine reprezentat la baza limbii. Partea dorsală a limbii Dorsum linguae este ușor bombată, partea anterioară fiind liberă cu un șanț median Septum linguae fiind locul de inserție a mușchilor limbii (care sunt bogat vascularizați și inervați), în partea posterioară mucoasa limbii prezintă deschiderea glandelor salivare, partea ventrală (inferioară), median este legat de planșeul cavității bucale prin frâul limbii (Frenulum linguae), astfel încât numai vârful limbii este liber.
Baza limbii (Radix linguae) este prin mușchi și ligamente fixat de laringe. numeroase glande salivare.
Limba este impartita in mai multe arii gustative: varful limbii este cel mai sensibil la dulce si la sarat, marginile laterale sunt mai sensibile la gustul acru, iar parte din spate percepe cel mai bine gustul amar. Aceste diferente nu sunt insa absolute, majoritatea mugurilor gustative putand raspunde la doua sau trei, iar uneori la toate cele patru senzatii gustative.
