DAU COROANA!! Făcuse Dumnezeu pe cal şi acuma îl cercetase, ca să vadă dacă nu cumva îi mai lipseşte ceva. - Ei, calule - îl întrebă Dumnezeu - ce zici? Îţi mai trebuie ceva peste toate câte ţi-am dat? Putere-ai tu să slujeşti cu folos omului? Iar calul, încovoindu-şi gâtul lui cel frumos, ca să vadă bine, răspunse Ziditorului: - Doamne, dacă-i vorba să slujesc omului, eu socotesc nimerit să spun că nu-s tocmai bine alcătuit. Unui cal bun de fugă, îi trebuie gâtul lung, picioarele aşijderea lungi, iar pe spinare, trebuie să aibă o şea legată de trup, ca să nu se mai trudească omul mereu, luând-o şi încingând-o. Iar Domnul, după ce-l ascultă cu băgare de samă, făcu un semn cu mâna numai şi deodată răsări ca din pământ cămila cea buzată, cu ochii ieşiţi din cap ca la broască, cu gâtul lung şi încovoiat ca la barză, cu picioarele lungi şi urâte şi pe deasupra, cu gheaba în spinare. Calul, privind-o oleacă, sforăi, îşi ridică în sus capul, ca să-i fluture coama lui cea neagră, se îndepărtă pe şes, mulţămind lui Dumnezeu că nu i-a ascultat tânguirea, prefăcându-l pe dânsul în cămilă, despre care de-atunci se zice că este pe lume. 1. Extrageţi verbele la moduri nepersonale (infinitiv, gerunziu, supin și participiu). 2. Extrageți două verbe la formă negativă.
