2. a) x=3
3<4 =>
[tex] \frac{1}{3} < \frac{1}{4} [/tex]
b) x=5
5<6 =>
[tex] \frac{5}{7} < \frac{6}{7} [/tex]
3.
[tex] \frac{11}{12} =0.91[/tex]
(aproximativ)
Deci, acest număr va fi așezat pe axă între 0 și 1.
4.
[tex]24 = \frac{4}{4} [/tex]
(24 reprezintă patru pătrimi, adică întregul)
rezultă că
[tex] \frac{1}{4} = 24 \div 4 = 6[/tex]
și de aici rezultă că
[tex] \frac{3}{4} = 6 \times 3 = 18[/tex]
Rezultatul final este 18.
5. Ordonate în ordine crescătoare (de la cel mai mic la cel mai mare):
[tex]1 \frac{1}{2} [/tex]
[tex] \frac{3}{5} [/tex]
[tex]2 \frac{1}{3} [/tex]
[tex] \frac{8}{10} [/tex]
1
[tex] \frac{8}{3} [/tex]
Explicatii în plus:
[tex]1 \frac{1}{2} = 1 \times \frac{1}{2} = \frac{1 \times 1}{2} = \frac{1}{2} [/tex]
Lafel și la cealalta:
[tex]2 \frac{1}{3} = 2 \times \frac{1}{3} = \frac{2 \times 1}{3} = \frac{2}{3} [/tex]
(e ca și cum ar fi 2 supra 1, orice număr natural se poate scrie supra 1)
Și ca să înțelegi cum de știu care e ordinea, le-am împărțit (fracția este un alt mod de a reprezenta împărțirea):
[tex] \frac{1}{2} = 1 \div 2 = 0.5[/tex]
[tex] \frac{3}{5} = 3 \div 5 = 0.6[/tex]
[tex] \frac{2}{3} =2 \div 3 = 0.(6)[/tex]
0.(6) se citește 0 virgulă 6 în perioadă. Inseamna 0,66666666... (infinit de 6)
[tex] \frac{8}{10} = 8 \div 10 = 0.8[/tex]
1=1
[tex] \frac{8}{3} = 8 \div 3 = 2.(6)[/tex]
Și știm deja că 0,5<0,6<0,(6)<0.8<2,(6)
