Răspuns:
Lacul codrilor albastru
Nuferi galbeni îl încarcă;
Tresărind in ceruri albe
El cutremură o barcă
Și eu trec de-a lung de maluri,
Parc-ascult și parc-astept
Ea din trestii să răsară
Și să-mi cadă lin pe piept;
Să sărim in luntrea mica,
Îngânați de glas de ape,
Și să scap din mana cârma,
Și lopețile să-mi scape;
Să plutim cuprinși de farmec
Sub lumina blândei lune
Vantu-n trestii lin foșnească,
Unduioasă apa sune!
Dar nu vine ... singuratic
în zadar suspin și sufăr
Langa lacul cel albastru
Încărcat cu flori de nufar.