Citiţi, cu atenţie, sursele de mai jos:
A. „La 2 martie 1949, proprietatea asupra pământului a fost luată complet din mâinile particularilor. [...] Pământul, efectivele de animale și echipamentul proprietarilor de pământ, care deținuseră terenuri până la maximum 50 ha, în temeiul legii agrare din 1945, au fost expropriate fără compensare. Practic peste noapte, Miliţia a acţionat şi a scos 17 000 de familii din casele lor şi le-a mutat în zone de reaşezare. Pământurile confiscate [...] au fost comasate fie pentru a crea gospodării de stat, fie gospodării colective, care, teoretic, erau proprietate colectivă, dar, în fapt, erau conduse de stat. [...] Cei mai mulţi ţărani [...] au fost organizaţi în gospodării de stat sau în gospodării colective. Acest proces s-a făcut prin măsuri de coerciţie pe scară largă. Rezistenţa faţă de colectivizare a avut drept rezultat aruncarea în închisoare a circa 80 000 de ţărani, pentru opoziţia lor, 30 000 dintre aceştia fiind judecaţi public. Colectivizarea a fost încheiată în 1962. Ca urmare, 60 % din totalul suprafeţei de 15 000 000 ha de teren agricol au revenit gospodăriilor colective, 30 % gospodăriilor de stat, 9 % rămânând în proprietate personală. Aceste din urmă terenuri se aflau în zona de deal și de munte, inaccesibilitatea făcând colectivizarea lor nepractică.” (M.Bărbulescu, D.Deletant, K.Hitchins, Ş.Papacostea, P.Teodor, Istoria României)
B. B. „Greva minerilor din 1977 din Valea Jiului a fost cea mai importantă sfidare lansată de un grup de muncitori puterii comuniste din România. [...] Scânteia grevei a constituit-o legea din iulie 1977 care desfiinţa pensiile de invaliditate pentru mineri şi ridica vârsta de pensionare de la 50 la 55 de ani. În semn de protest faţă de această hotărâre, minerii [...] au hotărât să intre în grevă. [...] Se cerea reducerea zilei de muncă de la 8 ore la 6 ore, [...] locuri de muncă pentru soţiile si fiicele minerilor, recrutarea unui personal medical competent [...] şi prezentarea obiectivă a grevei de către mijloacele de informare în masă. [...] În ciuda promisiunilor lui Ceauşescu, Valea Jiului a fost declarată „zonă închisă", [...] iar Securitatea a început reprimările. A fost deschisă o anchetă pentru a se afla cine era la originea grevei, iar în lunile următoare câteva sute de mineri au fost trimişi în alte zone miniere, în timp ce unii [...] ar fi fost trimişi în lagăre, la Canalul Dunăre-Marea Neagră. Faptul că mijloacele de informare în masă române nu au relatat despre greva din Valea Jiului dovedea totala subjugare a presei, ca unealtă a regimului şi ilustra tactica interdicţiei totale în materie de difuzare folosită de autorităţi în întreaga perioadă postbelică pentru a bloca ajungerea unor informaţii potenţial dăunătoare până la populaţie.” (M.Bărbulescu, D.Deletant, K.Hitchins, Ş.Papacostea, P.Teodor, Istoria României)
Pornind de la aceste surse, răspundeţi la următoarele cerinţe:
1. Numiţi evenimentul desfășurat în Valea Jiului, în 1977, la care se referă sursa B. 2 puncte 2. Precizaţi, din sursa A, o informație referitoare la gospodăriile colective. 2 puncte
3. Menţionaţi câte o instituție de represiune la care se referă sursa A, respectiv sursa B. 6 puncte
4. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susţine că exproprierea s-a făcut fără compensare. 3 puncte
5. Scrieţi o relaţie cauză-efect stabilită între două informaţii selectate din sursa B, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect). 7 puncte
6. Prezentaţi alte două practici politice totalitare din Europa de Est, în afara celor la care se referă sursele A și B. 6 puncte
7. Menţionaţi o asemănare între regimurile democrate din Europa de Est, la sfârșitul secolului al XX-lea.