E o zi frumoasa de toamna copacii au răsărit
păsările ciripesc, frunzele cad încetișor , covorul de frunze sa strans pe pământul cel uscat , cerul în culori albastre.
Am împlinit vârsta de 17 ani , cum e oare sa fi adolescenta? în timp ce ma întrebam mama ma surprins cu o veste buna - Draga mea maine vei începe școala!
- De cand asteptam!!
Poate va întrebati de ce ma bucur ca merg la școală. Dar e o școală noua de adolescentă!
Prima zi de școală a fost cu noroc sa va povestesc!
Dirigintă a spus că nu o sa ma tem deloc si asa a fost . Prima dată am început ora de franceză. Nu m-am descurcat bine dar diriginta a fost foarte drăguță si nu mi-a dat 2 . Era o catastrofă daca îmi dădea din prima zi. În pauza am cunoscut un coleg foarte drăguț. Da coleg. Am devenit prietena cu el îl chema Max ( pui ce nume vrei tu) Si are 17 ani ne potrivim
A doua zi la scoala :
- Max! Hey
- Buna Alexia (pui ce nume vrei tu)
Da , nu v-am spus pe mine ma chema Alexia
hai sa revenim
- De ce nu vrei sa vorbesti cu mine?
- scuze dar nu...
sa sunat
Acasa:
- Sa îl sun pe max
- Buna , nu am putut să îți spun la scoala dar nu mai vreau sa vorbesc cu tine am pe altcineva
- De ce? Ți-am făcut ceva?
- Nu dar , îmi plac fetele mici cam de 15 ani nu adolescente.
- Am înțeles
Am înțeles că nu îmi trebuie sa fiu adolescenta trebuie doar sa fiu eu în sine, sincer mi-a placut sa fiu adolescenta serioasă dar acum m-am mutat la altă școală e mai bine, si nu trebuie sa fiu mica neapărat ca sa ma placă cineva.