Văl de brumă argintie Mi-a impodobit grădina, Firelor de lămâita Li se uscă rădăcina, Peste creştet de dumbravă Norii suri isi poartă plumbul, Cu podoaba zdrenţuită Tremură pe câmp porumbul, Şi cum de la miazănoapte Vine vântul fără milă, De pe varful surii noastre Smulge-n zbor câte-o şindrila, De viforniţa păgână Se-ndoiesc nucii, bătrânii, Plange-un pui de ciocârlie Sus pe cumpăna fântânii, Il ascult şi simt sub gene Cum o lacrimă-mi învie: Ni se-aseamănă povestea, Pui golas de ciocarlie. Toamna de Octavian​