Se dă textul:
Cică era într-un sat un om tare nevoiaş. De nevoiaş ce era, şi-a lăsat casa şi a plecat să-şi cerce norocul în lume. Mergând el încotro îl duceau ochii, deodată îl apucă o foame nebună.
- Of! Aşa nu se mai poate!
A tras la un han să caute de-ale mâncării, însă nu avea la el nici o para chioară. I-a zis hangiului:
- Fă-ţi pomană, hangiule, şi-mi dă ceva de mâncare, că ţi-oi plăti când mă voi întoarce din drum.
Hangiul a fiert cinci ouă, a tăiat o bucată de pâine şi i le-a dat omului. După ce şi-a pus stomacul la
cale, a plecat în lume.
S-a întors acasă după douăzeci de ani şi a dat pe la hanul unde ospătase el. Intră în han şi îi spuse
hangiului:
- Jupâne, îţi mai aduci aminte că am ospătat aicea, acum vreo douăzeci de ani, şi nu ţi-am plătit? Ei,
acuma am venit să-ţi plătesc şi vreau să ştiu cât costă.
- Da, da, îmi aduc aminte. Ai mâncat cinci ouă şi o bucată de pâine.
- Da, întocmai. Cât costă?
- Apoi, masa aceea costă două mii de lei.
- Cum vine asta, jupâne?
- Da, aşa vine. Căci, dacă nu-ţi dădeam dumitale acele cinci ouă, eu scoteam cinci găini, care
creşteau mari. Găinile, la rândul
lor, scoteau pui şi, dacă socoteşti din fir în păr, sunt întocmai două mii de lei.
Omul, pe bună dreptate, refuză să plătească atâia bani, iar hangiul îi spuse că-l va trage la judecată.
Omul a ieşit şi mergea posomorât spre casă, când numai ce se întâlneşte cu Păcală.
Îi spune oful, iar acesta îl linişteşte şi se oferă să-i fie avocat. Omul îi dă hârtie la mână să-l reprezinte.
După un timp, numai ce se pomeneşte Păcală cu citaţie, însă nu se duce la judecată. Vine a doua citaţie. Acum lăsă toate treburile baltă şi se duse. Când se duse în faţa judecătorului, acesta, cam răstit, îl întrebă:
- De ce nu ai venit la primul proces, domnule?
- Să vedeţi de ce nu am venit, domnule judecător. Tocmai fierbeam nişte grâu să-l samăn şi nu puteam
să las grâul pe foc, căci se strică.
- Da’cum vine asta? Tu fierbi grâul şi pe urmă îl sameni?
- Da, îl fierb.
- Şi răsare?
- Da, după cum şi ouăle pe care le-a fiert jupânul au scos pui, iar puii s-au făcut găini şi găinile au
făcut ouă şi aşa mai departe.
Judecătorul, auzind asta, a achitat procesul.
(Păcală avocat)
1) Formulează un enunţ asertiv în care să indici întâmplarea/scena/ detaliul care ţi s-a părut mai
interesant(ă)/ amuzant(ă) în textul Păcală avocat.
2) Explică problema omului nevoiaş şi cum a ieşit din încurcătură. Tu ce ai fi făcut în locul lui?
3) Înlocuind grupul Când a venit?cu un singur cuvânt (Când?), tot un enunţ interogativ, însă
doar primul poate fi înţeles independent de context, deoarece numai acesta oferă simultan informaţii despre timpul şi persoana căreia i se atribuie starea, acţiunea. Rescrie pe caiet primul enunţ interogativ, adăugând şi alte cuvinte.
4) Desenează pe caiet un tabel şi completează rubricile, transcriind predicatele din enunţurile date,
conform modelului de mai jos.
a) Judecătorul, auzind asta, a achitat procesul.
b) De ce nu ai venit la primul proces, domnule?
c) Căci dacă nu-ţi dădeam dumitale acele cinci ouă, eu scoteam cinci găini, care creşteau mari.
d) Din dorinţa lui de a obţine bani, hangiul a procedat incorect.
PREDICATE-cuvinte care indică acţiuni şi redau simultan persoana şi timpul acestora
Cuvinte care indică acţiuni, dar nu oferă informaţii despre persoana şi timpul acţiunii
A achitat (el), am achitat (eu), ai achitat (tu)
(eu, tu, el)auzind
5) Identifică intrusul din enunţurile de mai jos (predicatul care nu oferă singur informaţii suficiente
despre subiect).
a) Păcală fierbe grâul.
b) Găinile scoteau pui.
c) Era într-un sat un om.
d) Găinile erau ouătoare.
REŢINE! Dacă informaţia pe care o oferă predicatul despre acţiunea sau starea subiectului este suficientă pentru înţelegerea a ceea ce se spune despre subiect, atunci predicatul este verbal.
6) Transcrie patru predicate verbale din primul paragraf al textului, precizând timpul, persoana şi
numărul fiecăruia.
7) Precizează felul propoziţiilor următoare, ştiind că, după structură, acestea pot fi simple sau
dezvoltate:
a) Unde a mers Păcală?
b) La ce proces nu s-a dus Păcală?
c) Cine primeşte citaţie?
d) Câte ouă a fiert hangiul pentru omul nevoiaş?
8) Formulează propoziţii ca răspunsuri la întrebările de mai sus. Precizează ce fel de propoziţii ai
obţinut.
9) Cum ţi se pare suma de 200 de lei? Răspunde la întrebare folosind două propoziţii dezvoltate afirmative şi una negativă.
10) Răspunde la întrebarea: Ţi-ai plăcea să ai un prieten/un coleg ca Păcală?, folosind o propoziţie
afirmativă sau negativă. Motivează apoi alegerea în două-trei propoziţii organizate şi dezvoltate într-un paragraf.
11) Folosind două propoziţii dezvoltate, afirmative, scrie dacă ţi se pare sau nu adevărat ceea ce
transmite proverbul: O lingură de isteţime face uneori mai mult decât un car de putere.