Toamna Aurie
Ma trezesc dimineata, ma ridic din pat si ma uit pe fereastra si observ coplesit si entuziasmat miracolul anotimpului auriu. Ma aflu intr-o zi miraculoasa de toamna, din mijlocul lunii octombrie. M-am gandit sa ma duc la o plimbare pentru a putea admira splendoare toamnei mai bine si mai mult. Plimbandu-ma pe strada am simtit o adiere de vant rece. Ridicandu-mi privirea am vazut un vals al frunzelor aurii. Soarele isi pierdea stralucirea de asta vara si se ascundea dupa nori, iar norii gri alergau cu repeziciune pe cer ca o turma de oi manata de un cioban. Pe cer se ivesc stoluri de pasari cu zborul lor elegant si simetric. Plimbandu-ma am ajuns in parc. Parcul este plin de copaci a caror frunze aurii, roscate, vinete si ruginii se desprind si cad intr-un somn adanc. Toti arborii erau tristi deoarece toamna le luase hainele de imparati. Ma asez pe o banca si incep sa completez asupra naturii create de toamna. Se face dupa-amiaza, cerul se intuneca, iar din nori incep sa cada niste picaturi de ploaie care produc o muzica linistitoare si relaxanta. Ma ridic de pe banca, ies din parc si ma grabesc spre casa pentru ca ploaia incepea din ce in ce mai tare. Ajung acasa si afara s-a intunecat. Ma asez in pat si pun capul pe perna si adorm acompaniat de muzica minunata a picaturilor de ploaie si intru in lumea viselor, dupa o zi intreaga de vis.
