Răspuns:
Povestea lui Harap-Alb
Contextul apariţiei: Povestea lui Harap
-
Alb de Ion Creangă a apărut în Convorbiri literare, în anul 1877.
Specie: Basm cult-
Este o specie narativă amplă, cu numeroase personaje purtătoare ale unor valorisimbolice, cu acţiune implicând fabulosul/supranaturalul şi supusă unor stereotipuri convenţionale, careînfăţişează parcurgerea drumului maturizării de către erou.
Perspectiva narativă: Naraţiunea la persoana a lll
-
a este realizată de un narator omniscient, dar nu şi
obiectiv,
deoarece intervine adesea prin comentarii sau reflecţii.
Tema: Tema basmului este triumful binelui asupra răului. Motivele narative specifice sunt: superioritateamezinului, călătoria, supunerea prin vicleşug, muncile, demascarea răufăcătorului (Spânul),
pedeapsa,
căsătoria.
Titlu: Titlul este simplu şi sugestiv. Harap înseamnă om cu pielea şi cu părul de culoare neagră. Printradiţie, în Orient, oamenii cu pielea neagră erau robi din naştere, astfel încât harap a devenit sinonim
pentru sclav. Numele Harap-Alb semnifica sclav-
alb, rob de origine nobilă.
Construcţia discursului narativ: Acţiunea se desfăşoară linear, iar succesiunea secvenţelor narative esteredată prin înlănţuire.
Timp şi spaţiu: Coordonatele acţiunii sunt vagi, prin atemporalitatea şi aspaţialitatea convenţiei:, Amucică era odată într
-
o ţară un crai,.
Formule tipice: În basm, sunt prezente clişee compoziţionale. Formula iniţială
-
“Amu cică era odată”
-
şiformula finală –
“Şi a ţinut veselia ani întregi, şi acum mai ţine încă; cine se duce acolo bea şi mănâncă.Iar pe la noi, cine are bani bea şi mănâncă, iară cine nu, se uită şi rabdă”
-
sunt convenţii care marcheazăintrarea şi ieşirea din fabulous. Formulele mediane –
“Şi merg ei o zi, şi merg două, şi merg patruzeci şinouă”
- realizea
ză trecerea de la o secvenţă narativă la alta şi întreţin suspansul.
Parcurgerea drumului maturizării de către erou presupune un lanţ de acţiuni convenţionale/momentelesubiectului (modelul structural al basmului): o situaţie iniţială de echlibru (expoziţiunea), o parte pregătitoare, un eveniment care dereglează echilibrul iniţial (intriga), apariţia donatorilor şi a ajutoarelor,acţiunea reparatorie/ trecerea probelor, refacerea echilibrului iniţial şi răsplata eroului (deznodământ).
Caracterul de
bildungsroman al basmului presupune parcurgerea unui traseu al devenirii spirituale şi
modificarea statutului social al protagonistului.
Situaţia iniţială: Scrisoarea primită de la Împăratul Verde, care neavând fete are nevoie de un moştenitor
la tron, est
e factorul perturbator al situaţiei iniţiale şi determină parcurgerea drumului iniţiatic de cel mai
bun dintre fii craiului.
Trecerea podului urmează unei etape de pregătire. Drept răsplată pentru milostenia arătată SfinteiDuminici, mezinul primeşte sfaturi de la aceasta să ia calul şi armele şi hainele cu care tatăl său aizbândit. Calul, descoperit cu tava de jăratec după trei încercări, va deveni tovarăşul şi sfătuitorul lui
