Răspuns:
Dacă m as cufunda în noianul de amintiri, as rămâne undeva, într o superba zi de toamna în munții Bucegi.
O experiență unica, greu de egalat. Copacii înalți cu miresme de cetina, trilul amețitor parca al păsărilor, fauna, micile veverițe ce nu aveau teamă de nimeni și nimic, veneau aproape sa culeagă din palmă. Apoi, mânăstirea tăcută a cărei liniște era tulburată uneori de toaca gălăgioasa.Muntii, ce frumusețe, câtă semeție, ce colorit amețitor, frunze roșii, galbene, maronii
Vreme recoroasa, o pagina de basm.
V as povesti mult și multe, dar, acuși vine o alta întâmplare nouă , la care trebuie sa particip. Vă voi povesti pe îndelete, când ne vom reîntâlni.
Bafta!
