Un om sărman, care cerșea din poartă în poartă, a zărit într-o bună zi o caleașcă de aur, iar în caleașcă stătea un rege frumos și surâzător. Săracul și-a spus de îndată în sinea lui: suferințele mele au luat sfârșit. Simt că regele a venit aici doar pentru mine. Am să primesc ceva din firimiturile averii lui și am să duc de azi înainte o viață lipsită de griji. Într-adevăr, regele a oprit caleașca în dreptul lui. Cerșetorul, care îngenunchease cu fruntea în țărână, s-a ridicat și l-a privit. Deodată, regele a întins o mână spre cerșetor: — Ce-mi dai? Săracul, uimit și încurcat, n-a știut ce să-i răspundă. Vrea oare regele să glumească? Apoi, când a văzut chipul luminos al regelui și mâna întinsă, a scotocit în traistă și a găsit câțiva pumni de orez. A luat un bob de orez și i l-a dat regelui. Seara, cerșetorul și-a golit traista și a găsit un bob de aur. A început să plângă amar... — Dacă știam, îi dădeam tot orezul analizeaza vebele la modul indicativ​