✍
Personificarea "Un zarzăr mic, [...] / Și-a răsfirat crenguțele ca spinii / De frică să nu-i cadă la picioare" a fost utilizată de George Topîrceanu din dorința de a-l face pe cititor să empatizeze cu peisajul creat. Faptul că instаnța lirică folosește cuvinte precum "mic" și "crenguțele", ne induce faptul că deși acest arbore este unul de rând, ceea ce îl face special este sensibilitatea sa. Natura este mult mai profundă decât am crede, iar poetul, prin aceste elemente de expresivitate artistică, încearcă să ne facă conștienți de acest aspect.