INTREBARILE :
1. Indica sensul secvenței " nu stă în intenția mea " în text.
2. Menționează valorificand informațiile transmise de text, un motiv pentru care autorul consideră ​ că, daca nu citim, suntem ignoranți.
3. Precizează o diferenta intre experiența noastră directă de viata si experienta cititului, justificandu -ți răspunsul cu o secvență din textul dat.
4. Explică de ce , în viziunea lui Nicolae Manolescu, cititul nu se opune unei școli a vieții.
5. Prezintă atitudinea autorului față de cei care resping cărțile , valorificand finalul fragmentului dat.
6. Redactează un text in care sa argumentezi daca lectura poate sau nu poate îmbogăți experiențele de viata ale omului, folosind informațiile din fragmentul citat, cât și la experiența personală sau culturală.
TEXTUL :
A citi înseamnă a învăța. E o formă de experienta sau , mai bine zis, un multiplicator pentru experiențele noastre : caci , dacă ne-am margini la ceea ce putem trăi sau vedea în jurul nostru într-o viață de om , am fi foarte săraci. Există neîndoielnic o școală a vieții . Si nu stă în intenția mea s-o spun cititului, ca baba lui G.Călinescu* . Cred , din contra, că cititul furnizeaza vieții o enormă cutie de rezonanță, in care întâmplările trăite de noi se confruntă cu cele trăite sau imaginate de alții și în care, prin comparație, semnificațiile le sporesc considerabil. Malraux * spune cam asa : nimic din ce mi se intampla numai mie n-are semnificație. Dar cum sa stiu asta, dacă nu citesc ? Contractele și cunoștințele personale nu sunt destul de numeroase și ele au, în orice caz tendinta de a semăna unele cu altele , fiindcă toți trăim mai mult sau mai putin într-o lume închisă și extrem de restrânsă. Abia cărțile ne dezvăluie cu adevărat înțelesul lucrurilor pe care le trăim. Necitind , suntem ignoranți : dar nu numai fiindcă nu avem idee de ce gandesc si simt alți oameni, ci și fiindcă nu ne putem explica propria noastră viață. O observație a lui Proust * mi se pare de folos aici : scriitorul francez afirmă intr un eseu că lumea nu a fost creată doar o singură dată, ci de câte ori s-a ivit un mare artist . Așadar , fiecare carte adevărată contine o imagine nouă a lumii sau o lume nouă . Experiența noastră directă are tendinta de a repeta ceea ce știm, am trăit sau am auzit ; cititul în schimb ne permite accesul la un univers infinit . Dacă sunt convins că a citi înseamnă a invata ( in dublu sens : A te instrui și a înțelege) , nu am naivitatea sa cred ca nu poti învăța decât din carti. Cine are chef sa învețe, învață din orice. Revenind la tableta lui G. Călinescu, mie mi se pare ca intelectualii pe care el îi ironizează sunt stupizi nu atât pentru că resping cărțile ( Doctorul care si a luat diploma nu mai urmărește publicațiile de specialitate. A învățat o dată și a - vorba babei - terminat) , cat si pentru că resping ideea de a învăța. Punând cartea în cui , ca școlarii ghiozdanul, pun de fapt în cui însăși ideea că mai au ceva de invatat. Proverbul spune : cat trăiești înveți. L-aș adopta dacă n-ar fi suspect că reduce învățatul la experiența de viață nemijlocata. În rest , e cât se poate de adevarat .
​