8. Crezi că poți învinge orice obstacol dacă există o dorință puternică? Motivează-ți răspunsul, în 50 – 90 de
cuvinte, valorificând textul 2.
test 15


Școala era la capătul de miazănoapte al Burdusacilor, iar casa Niculinei în capătul de miazăzi.
Iernile, ca în Moldova, potop de ninsoare în cer și pe pământ. Când viscolul se potolea, copila trebuia,
după caz, fie să înoate în făina suavă și dificilă a omătului, fie să spargă nămeții întăriți peste noapte, căci
mai nimeni nu-i rupea când pleca Niculina la școală. Ca Ana lui Manole, fetița nu se dădea bătută: învingea
toate opreliștile. Îndesățică, tenace, deșteaptă, trebuia să străbată pe jos aproape doi kilometri. Prima
sosea în clasă, prima era în clasă. Avea în felul ei de a fi ceva neabătut și o fibră eroică. Învățătoarea,
care se întâmpla să fie mama celui care scrie aceste rânduri, se gândea cu plăcere și cu oarecare grijă la
devenirea ei; asumându-și-o, o plasa în registrul cel mai de sus al valorii. Într-adevăr, avea să ajungă un
admirabil medic oftalmolog.
Alteori, cum mergea spre nord, crivățul îi biciuia fața, înghețându-i mai ales mâinile. Inventivă, mama
ei, Lionora, îi dădea un cartof mare și fierbinte să-l țină tot drumul în mâini. Trecându-și-l dintr-o mânușă
în alta, când intra îmbujorată în clasă cartoful mai era cald.
Niculina avea mai multe surori și niciun frate. Toate deștepte, interesante și cu personalitate, ca și
mama lor. [..]
Și fiindcă tot vorbirăm de căldura cartofului, deci de căldură fizică, trebuie să mai spun că Lionora
imaginase un procedeu de tămăduire a reumatismului, empiric bineînțeles, experimentându-l pe cei
apropiați [...]. A început cu sora ei, bătrâna mătușă Natalia, a continuat cu alții și cu altele și, din când în
când, cu ea însăși, căci locuind la șes era coșcovită de reumatisme.
Dar să mă întorc la cartoful din mănușă. De-a lungul vieții, am admirat originalitatea metodei, când
iată că, târziu, prin 1975 cred, aflu din cartea Monsieur Proust, scrisă la bătrânețe de fidela menajeră a lui
Proust, că metoda era descoperită încă de pe vremea ei! În destăinuirile pe care i le făcea tinerei, pe
atunci menajere, scriitorul îi povestea cum, în copilărie, doamna Proust își trimitea iarna firavul băiețel la
plimbare pe Champs Élysées, cerându-i guvernantei [..] să-i pună în manșonul de blană un cartof mare și
fierbinte, ca să-i țină de cald la mâini.
Metoda era, așadar, veche de când lumea și circula nu pe bază de brevet, ci prin puterea justei
intuiții. La Burdusaci ca și la Paris! Cartoful e bogat în apă, iar apa având căldura specifică mare
(aduceți-vă aminte de la fizică!) trebuie să cedeze ambianței foarte multă căldură pentru a-și coborî un pic
temperatura. Cu alte cuvinte, nu dă drumul ușor căldurii. În Franța, unde umezeala crescută face frigul
mai pătrunzător, existau încă din Evul Mediu niște cutii de metal pline cu jăratic, numite chaufferettes, cu
ajutorul cărora se încălzeau fie picioarele, fie așternutul. [..]
…Mă scufund în reverie cu metafora încinsului tubercul