Ruzumatul acestui text(va rog) : Ulise cel intelept Diferit de ceilalti eroi, Ulise nu este un semizeu. Pentru a se salva de toate primejdiile apărute in calea sa, el trebuie să-şi pună în valoare doar calitatile umane: inteligența, prudența, curajul, indemanarea etc. Călătoria reprezintă pentru acest erou o posibilitare de a invăra. Faţă în fațà cu monştri sångeroși care nu cunosc nici îndurarea, nici legile umane, neavand decit sprijinul unor zei. Ulise învață eficacitatea regulilor și necesitatea milei. Această ucenicie il transformă pe Ulise dintr-un războinic iscusit (cum apare in Iliada), dar nemilos, intr-un rege, care garantează respectarea legilor şi a dreptăţii. Prin Odiseea, vechii greci stabilesc un ser de valori care stau la baza civilizaţiei lor și a celei europene: dreptate, curaj, intelepciune, respect faţă de legi şi faţă de regulile cetăţii, prietenie, ataşament profund pentru ţinutul natal şi pentru familie. A. In qara cidopilor Ulise și oamenii lui ajung în țara ciclopilor, fiinte simple, sălbatice, uriaşe, care trăiau din påstorit. Grecii debarca làngă o insulă aflată la o distanță mică de țărm. Ulise si doisprezece oameni destoinici ajung la o peștera din mijlocul unei stånci, se ascund in ea si il aşteaptă pe ciclopul Polyfem, stăpânul locuintei improvizate acolo, in speranța că vor primi din bogațiile lui. Polyfem incepe să-i mănânce pe oamenii lui Ulise, după ce a blocat gura peşterii cu o stàncă uriaşă. Ulise trebuie să găsească o cale de salvare. Ii spune cicopului Polyfem, care avea un singur ochi, că il cheamă Nimeni. Incălzește în foc un stålp ascuțit cu care îl scoate ochiul lui Polyfem când acesta dormea. Urletele de durere ii trezesc pe ceilalţi ciclopi, dar ci afla di Nimeni vrea sa-l ucidă. Crezându-l bolnav, vecinii il părăsesc, iar dimineață. Ulise şi cei şase oameni rămaşi părăsesc pestera ascunşi sub burțile marilor berbeci ai lui Polyfem Ciclopul. fiul lui Poseidon, il blestemă pe Ulise sa nu ajungă cu oamenii lui in leaca. B. Pe tărâmul Lestrigoniei е ej Ajunse la Telepilos, în ţara lestrigonilor, cele unsprezece corăbii ale insoțitorilor lui Ulise ancorează într-un golf, in timp ce regele Itacăi își lasă corabia legată de o stáncă. Trei iscoade t, pornesc să cerceteze locurile. Ei întâlnesc o fată, o regină enormă și un rege şi mai înalt, care ucide un om pentru a-l mânca. Ceilalţi doi fug și il avertizează pe Ulise. Este prea târziu insă pentru marinarii debarcați în golf. Corăbiile lor sunt zdrobite de lestrigoni cu stânci uriaşe, iar ei, vânaţi cu suliţe pentru a fi mâncaţi. Ulise dă poruncă oamenilor de pe corabia lui să vâslească cu toată puterea. Doar corabia lui a rămas să-și continue drumul către Itaca. 2. C. Intre Saila si Caribda Avertizat de Circe, vrăjitoarea, Ulise alege să treacă printre Scila și Caribda. Doar vestita Argo, corabia lui Iason, reuşise să scape de furia celor două cu ajutorul Herei. Erau, de fapt, două stânci: una, foarte înaltă și foarte netedă, pe care se afla peștera Scilei, o dihanie cu douăsprezece labe, cu șase capete și șase gâtlejuri lungi, vizuini ale morţii; una, mai scundă, turtită, cu un smochin crescut la picioarele ei, sub care se ascunde Caribda, veșnic însetată de apa mării, sorbită de trei ori pe zi. Ulise se pregăteşte să se lupte cu Scila, dar nu le spune marinarilor ce-i aşteaptă, de teamă să nu lase vâslele. In timp ce trec printre cele două stânci, zgomotul infiorător îl face pe Ulise să privească la vâltoarea înspumată. Scila atacă și înhară între dinţii ei puternici șase marinari. Corabia se ferește de Caribda care sorbea apa, de se vedea nisipul negru de pe fundul mării. În urletele înfricoșătoare ale celor şase oameni devorați, Ulise îi dirijează pe vaslaşi, iar corabia isi continuă călătoria.