De vorba cu o rândunica.
Sosise primavara cu haina ei verde,impodobind multicolore.
Totul era minunat, un peisaj scos dintre o poveste.Mihăiță impreuna cu prietenii lui cei mai buni stătea la umbra sub nuc, când deodată o rândunica a zburat deasupra capului sau.
-Prieteniiiii ,a-ți văzut este randunica din visul meu de azi-noapte.
Apoi se făcu liniște și randunica dispăru sub strasina casei ,băiețelul fugi repede , repede sa vorbească cu ea și când ajunse randunica se transformase într o zana.
-Buna băiețel, cauți pe cineva?
-Caut randunica pe care am visat o azi-noapte.In vis era cea mai buna prietena a mea și a zis ca o sa ne întâlnim și în viața reală asa ca am așteptat o toată ziua! -Baiatul mamii hai în casa ca este târziu!!
-Paaa zano,poate ne mai vedem!
Mihăiță a ajuns în casa,a mâncat apoi s a apucat de teme.
Se lasă noaptea și băiatul nostru se puse la somn cu gândul ca poate se va întâlni cu randunica...
.Se facu dimineața și Mihăiță se trezi și apoi fugi repede ,repede la cuib sa vadă ce mai face zana,nici bine nu ajunse și rândunica stătea în cuib.
-Bunaa Rândunicaa te am visat acum câteva seri , ai zis ca o sa ne întâlnim și o sa fim prieteni-Sigur ca da , eu sunt prietena cu toată lumea
-Am venit și ieri aici și m am întâlnit cu o zâna!
-Stiiuu,ea era prietena mea , îmi ținea locul pentru ca ieri eu am fost la bunicii mei.
-Aa, Randunică sa știi ca ești foarte frumoasă!
- Mulțumesc suflet blând și tu.
Aceștia continuă conversația,Mihăiță fiind foarte fericit!
