Răspuns:
Explicație:
Alecu Donici (Alexandru Donici) (n. 19 ianuarie 1806, Bezin, azi Donici, Orhei - d. 21 ianuarie 1865, Piatra Neamț) a fost un poet fabulist basarabean. Este primul din cei patru băieți ai clucerului Dimitrie Donici și ai Elenei, născută Lambrino. Și-a început în tinerețe cariera militară fiind trimis la liceul de profil din Sankt Petersburg, alături de fratele său Petrache. În 1825 este trimis ca sublocotenent în regimentul „Ekaterinburg”, în Sudul Basarabiei. Invocând motive familiale, revine la baștină și activează la început în Chișinău, apoi la Iași și Piatra-Neamt
Alexandru Donici s-a născut la 19.01.1806, Bezeni (azi Donici), județul Orhei. Este primul din cei patru băieți ai clucerului Dimitrie Donici și al Elenei, născută Lambrino. Tatăl era frate cu ”pravilistul” Andronachi Donici și rudă cu părinții lui Alecu Russo.
Și-a început în tinerețe cariera militară, absolvind liceul de profil din Sankt Petersburg, alături de fratele său Petrache. În 1825 este trimis ca sublocotenent în regimentul „Ekaterinburg”, în Sudul Basarabiei. Invocând motive familiale, revine la baștină în 1826 și activează la început în orașul Chișinău, apoi la Iași și Piatra-Neamț.
Se ocupă de literatură, în 1835 este evidențiat ca traducător în revista moscovită ”Teleskop”, traducând fabule de Pușkin și Krîlov.
Alexandru Donici face cunoștință cu Costache Negruzzi, care vine la Chișinău (1835). În cooperare cu acesta traduce și publică o mulțime de creații ale clasicilor literaturii universale. În toamna aceluiași an, emigrează în Moldova de peste Prut, unde aderă la mișcarea culturală pașoptistă. Este funcționar la Epitropia școlilor, asesor al Curții de Apel, membru în divanul obștesc; contribuie la dezvoltarea învățământului, presei și teatrului național.
Publică două culegeri de „Fabule” (1840, ed. 2, partea I-II, Iași, 1842), care s-au bucurat de mare popularitate, fiind apreciate de V. Alecsandri, M. Kogălniceanu, C. Negruzzi, Al. Hâjdău alți contemporani. Donici a avut un deosebit spirit de observație, criticând în fabulele sale, pe exemplul unor animale, năravurile proaste din societatea umană.
