Interpretează, în text coerent de 5-6 rânduri, semnificaţia figuri de stil ca ața de ac din poezia
Am tot dreptul să-mi greșesc mărimea la sacou,
Am tot dreptul să încurc fibrele
când îmi cârpesc dorsala de găuri.
Am și nu am mâini cu care să pieptăn gânduri,
Atunci când sunt încâlcite.
Mă simt un nasture încheiat până la urechi...
Văd prin ochii acului
Aţa care ne leagă tot mai mult unii de ceilalți,
Tot mai strâns
Tot mai convingător
Tot acolo...
Și nu e chiar tot.
Depindem unul de altul,
Ca stofa de ață,
Ca ața de ac,
Ca acul de un croitor.
Da, nu am ales mărimea perfectă...
Suntem imperfecți unul pentru celălalt,
Dar atât de necesari în același timp.
Există drepturi la toate,
Dar nu-mi permit
să dezbrac sacoul
Până nu se face curat în hainele noastre.
Putem fi stăpâni pe stofele care nu le purtăm,
Atâta vreme cât ele se simt bine pe noi.
Ața albă, arată bine pe negru!

va rog urgent!!!!​