În vacanță, într-o dimineață de iulie, Radu se trezi necăjit. Visase ceva
frumos, visase că nu mai are opt ani, ci de trei ori pe atât și îmbrăcat într-un
costum nou-nout, de cosmonaut, aşteaptă în cabina rachetei să zboare spre o
stea, să zboare, să zboare... Ei, aflați că tocmai din cauza zborului ăsta se trezi
băiatul necăjit. Tocmai când trebuia să se apropie clipa desprinderii de Pământ,
tocmai atunci, în clipa aceea nemaipomenită, Radu se trezi...
-Bunicule, de ce m-ai trezit tocmai acum? se bosumflă Radu. Visam atât
de frumos...
- Te-ai trezit singur, răspunse bunicul. Dar n-ai decât să închizi ochii, să
mai tragi un pui de somn şi să duci visul la capăt.
Transforma vorbirea directă din text în vorbirea indirectă ​