Cuvinte călătoare. Urmărește mişcarea în timp și spațiu a cuvintelor următoare și alege „călătoria" care te-a surprins cel mai mult: a. Cuvântul românesc marfă provine din limba maghiară (marha), unde are sensul de „vită, vite", dar la noi înseamnă „produs comercial". Pe vremuri, cine venea la târg cu vite mari şi frumoase, deci cu marfă bună, găsea repede cumpărători . Sensul a evoluat: nu numai vitele bune sunt „marfă", ci și alte obiecte de calitate! b. Ce este o franzelă? o „pâine franţuzească", adică o frantzóla, cum îi spun grecii. În română s-a pierdut sensul acesta și cuvântul înseamnă doar o pâine albă, lunguiață. c. Termenul de papagal trimite tot la limba greacă (papagállos), dar acesta vine, de fapt, din arabă (babbaghâ), unde nu însemna altceva decât sunetul scos de pasărea respectivă. d. Crai nu e un substantiv propriu, nu-i așa? Ei bine, cuvântul bulgăresc krali, cel sârb kralj sau cel maghiar király, toate cu sensul de „rege", reprezintă, de fapt, numele împăratului Carol cel
