Unitatea lv Lectura eau să salvez lumea Unitatea IV, Vreau să salvez lumea Textul narativ literar 1. Citeste fragmentul de mai jos, extras din Metamorfozele de Publius Ovidius Naso (repovestire in limba ות a romana de Grigore Tănăsescu), Cuprins de dorul Gării, Dedal nu mai putea suferi Locurile străine din Creta si, împreună cu Icar, fe ciorul lui drag care-l ajuta în toate, se hotări să scape de tiranul Minos, „Pământul şi marea cugetă el - poate să le stăpânească Minos, dar cerul e al nimănui şi al tuturor; tiranul n-are putere asu- pra vazduhului; în văzduh mă voi înălța cu fiul meu lubit ca să scăpăm de urgia nemilosului rege." [...] Dedal iscodi, după putinţa şi isterimea lui, nişte aripi, aşa cum văzuse el la păsările care spintecă Văzduhul cu zborul lor îndrăzneț. Puse atunci is- cusitul meşter pene peste pene, mai mici, mai mari, aşezate una într-alta și laolaltă, cu dibăcie, și le îndoi, curbându-le uşor, așa în felul aripilor, razelor lui. Ține drumul după mine. Nu te încrede Tânărul Icar privea uimit cum tot meșterea tai- orbește în puterile tale; ești prea fraged, ca să te că-său și mintea și fața lui i se luminau și copilandrul încumeți să săvârșești minunea de a cuceri văzduhul ardea de dorinta de a nu se lăsa mai prejos de dibaciul deodată . Trage mereu cu coada ochiului la mine si Dedal, care încerca şi iar încerca cum să lege mai bine, ține drumul, după cum te voi călăuzi eu.“ mai iscusit, mai cu temei puzderia de pene pe care un Spunând aceste vorbe, lui Dedal i se umplură ochii vânt ușor, stârnit din senin, și începuse să le miște. de lacrimi, lacrimi fierbinți de părinte, plin de grijā Dar tinerelul tot strica ceara galbenă care servea la și temător ca nu cumva feciorul, încrezându-se prea împreunarea aripilor, fiindcă Icar, cu toată strădania mult în firavele lui aripi, să se avânte în înălțimi mai lui, făcea lucrul grăbit și nu chibzuia îndeajuns cum mult decât se cuvine. să le lege, să le fixeze mai bine, căci graba nechibzuită Dar iată-i acum, luându-și zborul și plutind în strică treaba. văzduhul necuprins, în bătaia vântului ușor, ce făcea În acest timp, priceputul meșter Dedal făcea aripile să fâlfâie. [...] ultimele pregătiri de zbor, căutând să afle și să Semeţ se arăta flăcăul Icar care, furat de che- probeze, o dată și încă o dată, regulile după care marea văzduhului, se avânta mereu spre înălțimi corpul se poate ţine în echilibru prins în strânsoarea uitând, parcă într-adins și a pierzanie, de povața ce aripilor. Și, grijuliu ca orice părinte, după ce îl ajută i-o dăduse, cu dragoste și înțelepciune, tatăl Dedal. pe Icar să-și potrivească aripile care și începură să Dorind să iscodească ce e mai sus, în împărăția fàlfâie - bucurându-l nespus de mult pe copilandru soarelui, copilandrul urca pe scara cerului spre - îi spuse cu vocea lui domoală: ,, Să ai grijă, iubitule palatul cuprins de flăcări al astrului zilei și luminii. Icar, să te avânți în aer numai cât simți că te țin ari- Deodată, însă, vai! un capăt de aripă se aprinse de pile. Strunește-ți avântul nesăbuit și ține în văzduh calea de mijloc; nu coborî nici prea jos, pentru ca apa roșeața focului, ceara care ţinea prinse aripile se înmuie, să-ți îngreuieze aripile, dar nici nu te înălța prea sus, pilul se mișcă în gol, se zvârcolește cumplit, sub ochi legătura penelor se destrămă și - o clipă cumplită: co- ca să nu ţi le pârjolească soarele cu bătaia aprinsă a îngroziti ai părintelui care stia ce-l așteaptă. 2. Răspunde, în caiet, la întrebările de mai jos privitoare la textul citit. מו Cine face acțiunea? Cum sfârșește Icar? Ce fac personajele? De ce vrea Dedal să plece? Când crezi că se petrec întâmplările? Unde se petrec întâmplările? 78
