Cerință: Argumentează, într-un text de minimum 50 de cuvinte, apartenența la realism a
fragmentului de mai jos:
„David Pop iubea viața tihnită. Zbuciumările de nici un fel nu i-au plăcut niciodată.
Râvnea liniște multă și muncă puțină sau chiar deloc; și izbutise să le aibă pe urma hărniciei
tatălui său, un țăran aprig, sârguitor și zgârcit, care făcuse avere.
Numai sângele rece îl moștenise David din firea părinților.
Încolo nici o ambiție nu-l necăjea. Bătrânul Pop fusese încăpățânat și stăruitor. Își pusese
în minte să-l facă „domn”, mai ales că școala era acolea, la îndemână, în Năsăud, și nu costa mai
nimic. La început păruse că și băiatului îi place cartea și că nici n-are să se oprească până nu va
ajunge avocat sau cel puțin protopop. Dar pe urmă, când a crescut mai mărișor, sa înmuiat. Ar fi
fost mai bucuros să păzească vacile decât să-și sfarme creierii cu sintaxa latinească. Totuși, cu
chiu-cu vai, a isprăvit liceul și a trecut la Cluj să învețe legile, căci bătrânul ținea morțiș să-l vază
avocat. Degeaba.
N-a mai mers. Șapte ani a tot învățat David și veșnic, în preajma examenelor, s-a pomenit
cu câte-o boală sau cine știe ce nenorocire atât de mare, că nu era chip să dea ochii cu profesorii.
Țăranul, dârz, nădăjduia mereu. A trebuit să-i spună verde David că s-a săturat. Împlinise
treizeci și unu de ani, era om în toată firea. N-a avut încotro bătrânul; s-a dat bătut.
Îi era rușine de rușinea lui. În vremea celor șapte ani trândăviți pe la Universitate David,
ca să arate năsăudenilor că n-a stat de pomană, s-a apucat să-și facă armata, un an de zile, în două
rate. Ba chiar, într-un avânt strașnic, s-a repezit și la examenul de ofițeri, și, spre mirarea lui
însuși, l-a trecut cu bine. Astfel, pe lângă averea ce era să-i rămână de la părinți, avea și un titlu:
sublocotenent în rezervă. Se simțea măgulit și înălțat cu titlul acesta. De ziua împăratului se
îmbrăca în uniformă, în mare ținută, și se ducea la biserică stârnind senzație în orășelul liniștit.
Copiii se țineau după dânsul, admirându-i strălucirea, iar jandarmii îl salutau înlemniți de
respect. David pășea grav și mândru, își răsucea mustața, își zdrăngănea sabia și-și zicea cu
mulțumire că nu-i lucru puțin să fii sublocotenent în rezervă.” (Liviu Rebreanu, „Catastrofa”)

Va Rog
Urgent

- Tema din text este redată prin abstinența unui tată de a-și vedea copilul avocat, pe când acesta era sărac cu duhul și nu putea învăța bine la scoală;

- Compoziția din text este obiectivă și naratorul este omniprezent în narațiune;

- Subiectul este inspirat din realitate și acţiunea are loc pe mai multe planuri, ea fiind redată prin conflictul psihologic dintre tată și fiu;

- Personajele fac parte din categorii sociale diferite, astfel tatăl este țăran, iar fiul ajunge sublocotenent în armată;

- În acest fragment s-a folosit tehnica detaliului prin descrierea realității fără figuri de stil;

- Relaţia dintre mediu şi personaje este foarte bine reliefată prin faptul că tot ce voia țăranul David Pop era ca el să fie mândru în sat de copilul său, lui păsându-i mai mult de părerea sătenilor decât de fericirea copilului.